Sassoli: „Europa trebuie să fie loială cetățenilor săi” 
 

Discursul lui David Sassoli, Președintele Parlamentului European, la Consiliul European din 16 decembrie 2021

Doamnelor și domnilor,

 

Aș dori să profit de această ocazie pentru a vă împărtăși impresiile mele și cele ale Parlamentului cu privire la provocările care ne așteaptă la sfârșitul mandatului nostru, acum, când ne aflăm la mijloc și mai avem în față un drum lung de urmat.

Pandemia nu dă înapoi, capătul tunelului încă nu se întrezărește și suntem încă în așteptarea progreselor de care are nevoie Uniunea: ne trebuie un proiect european al speranței, pe care îl așteaptă toți concetățenii noștri europeni. Desigur, avem proiecte ambițioase pentru Europa noastră, le-am adus în prim plan încă de la începutul legislaturii și le urmăm cu înverșunare, schimbând lucrurile, găsind o cale de consens între noi, pe scurt, avansând și depășindu-ne diferențele. Pactul verde, tranziția digitală, o Europă mai puternică și mai democratică, o mai bună justiție socială sunt, desigur, proiecte puternice și indispensabile pe care Europa le continuă și trebuie să le ducem la bun sfârșit, din loialitate față de concetățenii noștri.

Dar, mai presus de toate, Europa are nevoie de un nou proiect al speranței, de un proiect care să ne unească, care să poată întrupa Uniunea noastră, valorile noastre și civilizația noastră, un proiect care să fie clar pentru toți europenii și care să ne permită să ne unim.

Cred că acest proiect poate fi construit în jurul a trei axe puternice - o triplă dorință pentru Europa, care să fie împărtășită unanim de toți europenii: o Europă care inovează, care protejează și care ghidează, ca un far călăuzitor.

 

O Europă care, în primul rând, inovează

Inovarea la care ne referim nu este doar inovarea tehnologică, deși aceasta este foarte necesară pentru economia noastră. Avem nevoie de inovare în toate domeniile, de un sentiment reînnoit al creativității, pentru instituțiile noastre, pentru politicile noastre, pentru modul nostru de acțiune și pentru stilurile noastre de viață, pentru că tranziția ecologică impune acest lucru.

Conferința privind viitorul Europei trebuie să ne ajute să găsim căi posibile pentru a inova, pentru a recrea sensul unui proiect în care toți europenii să se poată recunoaște. După cum știți, Conferința este acum în plină desfășurare; în curând va fi momentul primelor concluzii. O spun răspicat: odată momentul venit, nu ne vom putea sustrage responsabilității de a trece de la vorbe la fapte, de la dorințe la proiecte, de la idei la materializarea lor.

Va trebui să inovăm în toate sectoarele!

Evident, în domeniul instituțional. Uniunea noastră e imperfectă și mereu în devenire. Parlamentul a prezentat de ceva timp o propunere concretă pentru a face instituțiile noastre mai democratice, mai puternice și mai inovatoare, folosindu-și dreptul de inițiativă legislativă.

Va trebui să inovăm în legislație. Uniunea noastră trebuie să fie prima care stabilește norme în domenii care atrag acum atenția lumii întregi, în special reglementarea noilor sectoare ale economiei, care sunt deocamdată adevărate jungle legislative. Am făcut-o deja pentru protecția datelor cu caracter personal, iar acum lumea ne urmează exemplul. O vom face și acum. A sosit momentul pentru piețele digitale, pentru ca giganții internetului să nu ajungă să legifereze în locul cetățenilor.

Va trebui să inovăm și la nivelul finanțelor noastre. Chiar dacă e vorba de finanțarea politicilor și a acțiunilor noastre, nu trebuie nici aici să ne temem de schimbare, nu trebuie să tremurăm în fața inovării. Vreau să amintesc din nou că Parlamentul și cetățenii europeni așteaptă cu interes publicarea pachetului privind resursele proprii, care ar trebui să permită Uniunii să-și finalizeze dotarea financiară în mod sustenabil și să ramburseze datoria contractată în comun. E o chestiune de credibilitate și de respect pentru cuvântul dat. Însă aceste inovații nu ne scutesc de a ne adapta cadrului financiar la provocările acestui secol, reformând în mod realist Pactul de stabilitate și de creștere. Nu mai putem limita viitorul nostru și de cel al copiilor noștri din cauza regulii de 3 %.

 

În al doilea rând, o Europă care protejează.

Trebuie să restabilim ideea că Europa ne protejează, își protejează frontierele și cetățenii, acționează pentru securitatea lor, pentru binele comun și pentru suveranitatea fiecăruia dintre statele sale membre. Am făcut acest lucru prin politica noastră comună în materie de vaccinuri: am fost în măsură să demonstrăm cu fermitate că Europa este capabilă să facă față celor mai grave crize pentru a-și proteja cetățenii. Prin urmare, trebuie să ne continuăm angajamentul pentru o Europă a sănătății și să ne consolidăm arhitectura sanitară globală, pentru o mai bună profilaxie, protecție și pregătire pentru situații de criză. Salut decizia Adunării Mondiale a Sănătății de a începe negocierile pentru un instrument obligatoriu de combatere a pandemiilor.

Protejarea cetățenilor europeni înseamnă o mai bună pregătire pentru a răspunde la crizele viitoare, indiferent dacă sunt de natură sanitară, naturală, comercială, diplomatică sau militară.

Înseamnă, în primul rând, consolidarea politicii noastre comune de apărare și securitate, astfel încât să putem interveni mai rapid și mai incisiv împreună atunci când ne sunt amenințate interesele. Știu că aceasta va fi una dintre temele esențiale ale viitoarei președinții franceze, și este foarte bine.

Protejarea europenilor înseamnă, de asemenea, să știm să îmbunătățim cu hotărâre integrarea politicilor noastre privind migrația și frontierele externe. Am ridicat adesea, în intervențiile mele, problema migrației și a azilului: nu e un secret faptul că migrația a devenit un aspect esențial în relațiile externe ale UE și în agenda noastră de politică externă. Parlamentul lucrează deja la îmbunătățirea propunerilor Comisiei referitoare la Pactul european privind migrația și azilul, pe baza unui nou pact al solidarității și responsabilității. Consiliul își va asuma rolul, iar acum este vorba de găsirea urgentă a unui acord; altfel, populismul și soluțiile pe termen scurt vor prevala în acest dosar. Evenimentele recente de la frontiera belarusă au demonstrat clar necesitatea unei acțiuni hotărâte și solidare în acest domeniu crucial.

Protejarea cetățenilor europeni înseamnă să facem totul pentru ca toți cetățenii să poată trăi în demnitate din munca lor, cu un salariu minim decent și echitabil. Și solicităm încă o dată un compromis ambițios în această privință. Salut, de asemenea, propunerea Comisiei privind lucrătorii pe platforme online, care ar trebui să conducă la restabilirea protecției sociale pentru milioane de lucrători europeni.

Protejarea cetățenilor europeni înseamnă, de asemenea, restabilirea echilibrului în relațiile comerciale dezechilibrate, atunci când unele țări ne amenință cu investiții sau cu măsuri coercitive.

În fine, protejarea cetățenilor europeni înseamnă capacitatea de a găsi răspunsuri tehnice și economice eficiente în cazul unei crize energetice. Niciun cetățean european nu ar trebui să fie abandonat sărăciei energetice, chiar și atunci când o criză internațională perturbă piețele mondiale: dimpotrivă, exact în astfel de momente critice, Uniunea trebuie să găsească soluții îndrăznețe pentru a garanta siguranța tuturor europenilor.

 

În al treilea rând, o Europă care să fie un far călăuzitor prin modelul său democratic.

Deja de mai mulți ani, vorbim despre reziliență: Europa trebuie să devină mai rezilientă la șocurile economice, la conflictele de la frontiere, la criza ecologică, la crizele sociale etc. E evident că trebuie să depășim aceste crize și să afruntăm aceste provocări: dar este reziliența cu adevărat singurul scop al acțiunii noastre? Să vorbim de reziliență înseamnă deja că oarecum ne declarăm înfrânți, victime și vulnerabili.

Prin urmare, mai degrabă decât reziliență, Europa trebuie să-și recâștige mândria modelului său democratic. Trebuie să ne dorim cu ardoare ca acest model de democrație, libertate și prosperitate să se răspândească, să atragă, să facă oamenii să viseze - și nu numai pe concetățenii noștri europeni, ci și dincolo de frontierele noastre.

Să facem să strălucească modelul nostru democratic înseamnă să-i demonstrăm succesul, probându-i eficacitatea în politicile publice și capacitatea de a obține rezultate tangibile printr-o hotărâre de neclintit.

Sper ca anul viitor, pe 9 mai, când sărbătorim Ziua Europei, să putem organiza o manifestare comună puternică și unită, care să ne marcheze angajamentul comun față de proiectul european și de valorile și civilizația pe care le poartă.

Doamnelor și domnilor,

ați înțeles deja, discursul meu de astăzi nu se limitează la subiectele de actualitate. Mi s-a părut important să profit de acest discurs pentru a atrage atenția tuturor asupra lacunelor proiectului. .

„Inovare, protecție, strălucire”, acestea sunt cele 3 de propuneri pe care vi le aduc în atenție, pentru a ghida reînnoirea proiectului nostru european. Dragă Emmanuel, în timpul vizitei mele la Paris de joia trecută, am aflat motto-ul ales de Franța pentru președinția Consiliului Uniunii: „Relansare, putere, apartenență”. Constat că această alegere este în deplină concordanță cu ceea ce am spus:

– pentru că nu ne putem relansa fără inovare, pentru că puterea pe care ne-o dorim pentru Uniunea noastră trebuie să servească la afirmarea viziunii pe care o avem asupra lumii și, astfel, la protecția cetățenilor europeni;

– și pentru că cetățenii europeni vor avea sentimentul de apartenență la Europa doar dacă modelul său politic servește drept exemplu și atrage.

Mă bucur, prin urmare, că aceste diferite viziuni asupra viitorului de fapt se întâlnesc. Acum e de datoria noastră să ne transpunem viziunile în acțiuni concrete, astfel încât Europa să-și mențină poziția și promisiunile, în serviciul tuturor cetățenilor europeni.

Vă mulțumesc și vă urez spor la muncă!